Oraşul Fălticeni s-a constituit pe locul unor străvechi aşezări rurale. Satul şoldăneşti, actualul cartier de est – este atestat în 1384. Satul „Fulticeanii”, care avea să dea numele aşezării urbane de astăzi, este atestat într-o menţiune documentară din anul 1435. La 15 martie 1490, într-un hrisov scris în cancelaria Sucevei, capitala din epocă a Moldovei, se vorbeşte clar despre „un sat pe şomuz, anume Fulticeanii”.

Oficial, actul de naştere a targului datează din 8 august 1780, cand domnitorul Moldovei (astăzi provincie istorică a Romaniei), Constantin Moruzi, a poruncit „sa se facă targ nou, la ţinutul Sucevei”. Noul targ se năştea în punctul unde se încrucişau cateva drumuri comerciale importante.

Avantul forţelor de producţie şi creşterea schimbului de mărfuri au determinat, în a doua jumatate a secolului 18 stabilirea unui targ periodic la Fălticeni. Targul (iarmarocul) de la 20 iulie – de Sfantul Ilie – a jucat un rol important în geneza oraşului Fălticeni. Cronicile anilor 1850 spuneau că targul de la Fălticeni este, după cel de la Leipzig, unul dintre cele mai însemnate din Europa.

Populaţia oraşului, formată în principal din negustori şi agricultori, a evoluat numericeşte în funcţie de activitatea comercială, de viaţa economică şi de implicaţiile unor evenimente

In 1803 targul avea 400 de locuitori, în1830 2300 de locuitori, iar în 1859 numărul acestora urca la 12584. Populaţia a scăzut în 1890 la 9000 de locuitori. Cauza declinului demografic a fost decăderea importanţei iarmarocului prin modernizarea capitalistă a schimburilor economice, ceea ce a dus la scăderea funcţiei comerciale a oraşului.

Fălticeniul a jucat un rol administrativ în regiune fiind, pană după cel de-al doilea Război Mondial, reşedinţa judeţului Baia. Oraşul a fost industrializat masiv cu precadere după 1960. Economia locală a intrat însă în declin după Revoluţia din 1989. Cauzele sunt multiple, de la modul centralizat în care fusese concepută economia în comunism, pană la adaptarea dificilă, proces care continuă şi în prezent – la regulile economiei de piaţă.

Fălticeni este un punct de reper pentru cultura si ştiinţa naţională. Un mare număr de persoane marcante s-au format şi au creat în Fălticeni. După Bucureşti şi Iaşi, Fălticeniul este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în Romania. Fălticeni a dat Romaniei zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială. Oraşul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură şi ştiinţă.